Garabet Ibraileanu

Garabet Ibrăileanu (n. 23 mai 1871, Târgu Frumos - d. 12 martie 1936, Bucureşti), este un critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar, romancier român. Este una dintre cele mai mari personalităţi dinliteratura română, un teoretician, promotor al criticii literare ştiinţifice, creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iaşi şi principal redactor al revistei Viaţa românească între anii 1906 şi 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitenţe, toată viaţa, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Şcoala nouă cu articole, după 1871
care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.
1871 - La 23 mai s-a născut, la Târgu Frumos, Garabet Ibrăileanu. Tatãl, armean de origine, se numea Teodor Ibrăileanu; mama, Maria Marcovici, era fiica lui Andronie şi a Varteniei Marcovici din Roman.
1872 - Părinţii, împreunã cu copilul se mutã la Roman, în casa Varteniei Marcovici.
Între 1890 şi 1895, Garabet Ibrăileanu frecventează la Universitatea din Iaşi cursurile Facultăţii de Filosofie, istorie şi literatură, concomitent urmează şcoala normală superioară. În timpul studiilor universitare, Garabet Ibrăileanu colaborează la diverse ziare şi reviste (Munca, Evenimentul literar, Lumea nouă etc.), cu articole având conţinut politic-social şi de orientare literară.
În 1908 a ocupat catedra de literatură modernă de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe care a servit-o până în 1934. Profesorul Ibrăileanu a reluat strălucita tradiţie a societăţii Junimea şi a revistei Convorbiri literare prin reunirea în jurul revistei Viaţa românească a scriitorilor cei mai însemnaţi ai epocii şi prin orientarea mişcării literare a vremii în direcţia creaţiei de caracter specific, legată de realităţile naţionale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibrăileanu a ferit poporanismul, în cei 10 ani de existenţă, din prima serie a revisteiViaţa românească, de excese ca şi de exclusivism, permiţând scriitorilor importanţi ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. să-şi dezvolte liber activitatea.
1936 În noaptea de 10 spre 11 martie, Ibrãileanu a pãrãsit lumea celor vii, la 12 martie corpul profesorului a fost incinerat si timp de un sfert de orã i s-a cantat andantele din Simfonia Nr.6 "Pastorala" de Ludwig van Beethoven.

Andra C